Dacia a făcut 10 ani de cand şi-a luat patron francez, iar Renault a împlinit 10 ani de când a pus în practica noul concept de maşină low-cost. Aniversarea deceniului găseşte maşina românească în postura de laureat al crizei financiare şi cu o dublare a cotei de piață chiar acasă la Renault, în Franța.

Cred că francezii nu sunt pe deplin mulțumiți de acest concept low-cost, mai ales in contextul actualei crize financiare, ținând cont că, acum, la Mioveni se lucrează şi in weekend, iar în Franța se cam închid fabricile. Şi nici noi românii nu putem spune că ne-am ales cu altceva în afară de gloria asta de pe timp de criză, că la bani, Dacia nu a fost niciodată o mare aducătoare de profit.

Francezii au cumparat 51% din capitalul companiei Dacia în 2 iulie 1999 plătind doar 50 de milioane de dolari. Renault a concurat singur pentru Dacia, deşi caietul de sarcini fusese cumpărat şi de Volkswagen. Cu toate acestea, nemții s-au retras din cursă din cauza unei neinspirate vizite a premierului de atunci, Radu Vasile, la uzinele Renault chiar înainte de licitație. Jocurile erau oricum făcute, iar nemții şi-au dat seama la timp de asta.

Strategia celor de la Renault era de a realiza o maşina cu toate dotările necesare, dar care să se poată vinde la prețul de 5000 de euro.

Prima maşina iesită pe poarta Dacia-Renault a fost Dacia Super Nova cu motor in opt valve, cum deja francezii nu prea mai vindeau. Premierul Radu Vasile a permis grupului Renault importarea pieselor pentru maşinile Dacia fără plata taxelor vamale, prin urmare prețul acestora în acte era incredebil de scump. În ciuda privatizării, în ciuda faptului că recesiunea economica luase sfârşit, uzina Dacia nu reuşea să scoată profit.

În 2004 Renault a scos primul Logan. Mult aşteptatul model de 5000 de euro nu s-a vândut niciodata la prețul acesta, ci la suma de 6500 de euro. Dacia Logan a fost maşina care a făcut furori in România. Ciudat lucru însă, uzinele erau tot pe pierdere.

Criza financiara începută anul trecut a favorizat maşina românească. Prețul mic si lansarea in programele de sprijin ale industriei auto au propulsat-o printre favorite pe piața germană, iar în Franța si-a dublat cota de piață. Cu toate acestea Loganul a fost extrem de criticat in publicatiile străine, fiind numit “o rabla în programul rabla”.

La zece ani de la preluarea uzinii Dacia de către Renault, compania se poate mândri cu fabricarea a peste 1,3 mil autoturisme, şi poate ar fi vândut mai multe dacă ar fi avut o capacitate mai mare.

Cu bune, cu rele, pentru această privatizare a Dacia nu exista o altă soluție decât Renault, iar privatizarea trebuia facută. Este posibil ca Volkswagen sa nu fi dorit cu adevarat să preia Dacia, pentru ca este bine ştiută puterea concernului Porsche-Volkswagen care ar fi putut sa ia fata celor de la Renault indiferent dacă jocurile fusese făcute pentru francezi. De regula, piețele din țările bananiere se împart, şi România era rezervată de mult pentru Renault. Întrebarea este daca, pentru noi, ca țară, e un lucru bun faptul ca vindem maşini aşa ieftine, sau pentru noi nu e bun nimic? Adevarul este ca din 10 ani în care Renault a deținut Dacia, compania nu a avut profit in mai mult de jumătate din perioda, ceea ce ridica alte semne de întrebare, pentru ca vânzari au fost, aşa cum le-am prezentat si mai sus. Francezii nu au făcut investiții aici în perioada în care Dacia nu a avut profit, ei ce au făcut, au făcut din facilitățile exorbitante oferite de stat. Francezii au creat un nou model pe bani româneşti cu care acum se mândresc etichetandu-l cu “by Renault”, dar care ar fi fost un eşec românesc, “by Dacia”, dacă Loganul nu ar fi avut succes. Acum, la 10 ani, Dacia a ajuns sa exporte 2/3 din producție. Totuşi, dacă n-ar fi fost Dacia în perioada asta de criza, cred ca ar fi fost şi mai urâte cifrele despre care se discuta.

Nu ştiu daca acest concept low-cost va mai avea succes mult timp, piața auto destabilizându-se, marii producători americani fiind deja afectati, iar China şi India au intrat şi ele pe segmentul low-cost, anunțând prețuri de 2000 de euro.
Author : Razvan Sidoreac