Pe un blog al unei agentii de paza din Giurgiu, citesc un material nesemnat al unui candelnitar ce se ocupa pana acum ceva vreme de cantat pe langa preotii care de mila, de sila ii puneau in traista cate un coltuc de paine si care se autointitula "misionar laic", despre un pseudo bulibasa care cu imaginatia bolnava isi permite sa se oftice ca nu a avut acces la informatie si face stabor pe internet pentru a scapa, redau exact asa cum scrie in materialul respectiv de "sindromul invidiei si al frsutrarii", greseala de ortografie nu e intentionata ci asa apare in materialul respectiv. 

Desi nu am dorit nici macar o secunda ca publicatia pentru care scriu sa se transforme intro tribuna in care sa fac schimb de opinii cu alte persoane din presa, de aceasta data nu am de ales si sunt nevoit sa clarific cateva lucruri referitoare la moralitatea celui ce isi permite sa scrie despre mine facand referiri catre etnia mea, pe care nu o ascund, si nu am ascuns-o niciodata, si la "tribul meu".

Scumpul meu domn, in primul rand era interesant daca cel ce facea referire la moralitatea mea era unul care nu si-a lasat nevasta pe drumuri cu trei copii parasind-o si locuind cu amanta intrun apartament social alocat de Primaria Giurgiu asa cum se zvoneste printrun santaj facut intrun anume birou printro inregistrare.  Ma asteptam ca cel care isi permite sa elucubreze la adresa mea sa fie unul care nu isi exploateaza copilul punand-ul sa pozeze in ziarul la care este salariat prezentand vremea. Si daca tot vorbim de moralitate si de invidie mi se pare firesc ca dintre noi doi tu sa fii cel invidios. Din punct de vedere social eu nu am cersit niciodata pe la biserici, nu mi-am parasit nevasta, nu sunt angajatul nimanui, sunt propriul meu stapan inclusiv din punct de vedere material, nu imi tin capul in fundul unui anume primar care imi da cate 5 milioane de lei in plus fata de salariu si de care patronul meu nu stie, ca sa scriu de bine de el, am un copil care creste langa mine si de care sunt mandru. Cand am scris de tirajul vostru nu eu am fost cel ce a fugit la patron plangand sa sune la tipografie sa fiu eu sunat de acolo. Un alt motiv de invidie ar fi sa zicem faptul ca eu consum banii mei, tu stai pe banii angajatorului tau.

Tu scrii intrun ziar de la care iei un salariu si de la care probabil cand omul acela isi va da seama de caracterul tau te va da afara ca pe o masea cariata, eu scriu intrun ziar infiintat de mine, care apare pe banii mei, si pe munca mea. Ba mai mult chiar, eu imi permit sa am o propunere pentru tine. Nu vrei sa vii sa fii angajatul meu? Fac asa pentru ca pot. A si inca un lucru eu nu vin cu toata redactia sa mancam undeva unde sa da gratis ca sa fac economie acasa. 

Si daca tot iti permiti sa faci referiri la faptul ca sunt tigan "pseudo bulibasa" pentru acest lucru am sa te dau in judecata, pentru discriminare si pe tine si publicatia la care esti un simplu angajat. Iar daca intradevar erai un jurnalist cu "bile" te si semnai curajosule! 

Inca un lucru, nolens volens corect este vicecersa, adica "volens nolens, din latina, si inseamna vrand, nevrand.  si sunt convins ca dupa un accident de circulatie e firesc sa ai si fobie de ascensor ...??? iar acel psiholog anonim cu care ai vorbit se afla pe Google cum ar zice Puya: ba inteligentule!:

Fobiile - capcanele vietii | TerapiaM

Si inca un lucru pe care tin sa il precizez. Editorialul este articolul de fond in care autorul isi da cu parerea despre o problema actuala si importanta. Deci acel material comentat de tine este un editorial, care reprezinta parerea mea despre acel accident.

Acest material este un pamflet, orice asemanare cu personaje sau situatii reale este pur intamplatoare si neintentionata.

Iar la final cred ca ar trebui sa parafrazez cu TE TAVES BAHTALO care cred ca inseamna sa ai noroc